Sunday 5 August 2007

Cu un Florian mai saraci...

E trist in august. E f trist. Si ploua. Astazi ploua...
Dupa ce saptamana trecuta s-au dus dintre noi Antonioni si Bergman, azi s-a dus si Florian Pittis. Omul care imi citea povestile de pe discuri cand eram mica.
Si asta era cea mai mare bucurie a mea. Daca Pittis era in distributie era clar si pentru un pitic de 8-9 ani ca o sa fie quite a treat…
Apoi vocea de la Teleenciclopedia…
Baiatul care dansa si canta… alb negru, cu Anda Calugareanu la revelioanele de toti anii 80.
Dar, mai mult decat orice, pentru mine Pittis a fost cel care mi-a facut cunostinta cu muzica buna. In anii 90, inainte ca fm-ul sa insemne ceva, Pittis ne punea Zeppelin si Jethro Tull si King Crimson. Ne-a facut educatie muzicala. Ne-a invatat cine-i Dorin Liviu Zaharia si Mircea Florian. Ne-a invatat cum e cu libertatea, cu pletele, cu poezia…
"... si iata... visul vine pe furis si intra in odaia mea tiptil, ca un copil. pe la fereastra trece... vantul rece cu atatea vise-n traista lui albastra. (...) tacere. ochii zilei s-au inchis..." (dintr-o melodie Celelalte Cuvinte in care Pittis recita... pure poetry. pure talent. cautati-o. o sa va faca viata mai frumoasa)

Si nu cred ca o sa intra in categoria “de uitat”. O sa vada el…
Dumnezeu sa-l odihneasca!

1 comment:

mckingtom said...

Da, nu-mi vine nici mie sa cred ca s-a dus Florian Pittis. Trist... Raminem cu vocea lui pe discuri de vinil (uitate prin poduri sau subsoluri de case) sau pe ceva CD-uri. A propos, mai exista Celelalte Cuvinte?