De-bug me!

Alo, alo! Cat de rau am ajuns oare daca ne incearca o bucurie ascunsa, vinovata... cand suntem bolnavi. Dar acasa. Si scapam de la munca o zi. Adica de mers intr-un loc cu sefi, cu sarcini, cu sfaturi, cu raspunsuri afirmative (musai), cu trebi care se inmultesc mai ceva ca iepurii de camp, cu indatoriri noi, cu "re-re-re faceri", cu ochi obositi de la monitoare proaste etc etc... Mda, mi s-a intamplat si mie. Sa vorbesc cu o cunostinta care are astfel de satisfactii bolnavicioase cand sta acasa pe motiv de virusi. Da, i-am spus si eu ca trebuie sa faca ceva. Cu virusii. Evident!